5:9 V‐am scris în epistola mea ca săⓕ nu vă însoțiți cu curvari,
5:10 nuⓖ deloc cu curvarii lumiiⓗ acesteia sau cu cei lacomi de bani și cu răpăreți sau cu închinători la idoli, fiindcă atunci trebuie să ieșiți dinⓘ lume.
5:11 Ci v‐am scris că dacăⓙ vreunul numindu‐se frate este curvar sau lacom de bani sau închinător la idoli, sau batjocoritor, sau bețiv sau răpăreț, să nu vă însoțiți cu unul ca acesta, niciⓚ să nu mâncați împreună.
5:12 Căci ce am eu să judec pe ceiⓛ de afară? Nu judecați voi oare pe ceiⓜ dinăuntru?
5:13 Dar pe cei de afară îi judecă Dumnezeu. Ridicați pe cel răuⓝ dintre voi înșivă.
6:1 Îndrăznește cineva dintre voi, având o treabă împotriva altuia, să se judece înaintea celor nedrepți și nu înaintea sfinților?
6:2 Sau nu știți că sfințiiⓞ vor judeca lumea? Și dacă lumea este judecată de voi, sunteți voi oare nevrednici de cele mai neînsemnate judecăți?
6:3 Nu știți că noi vom judecaⓟ pe îngeri? Cu cât mai mult cele ce țin de viața aceasta!
6:4 Deciⓠ dacă aveți judecăți pentru cele ce țin de viața aceasta, oare puneți judecători pe cei ce sunt disprețuiți în biserică?
6:5 Spre rușinea voastră zic. Astfel nu este între voi niciunul înțelept, care va putea hotărî între frații săi?
6:6 Dar frate cu frate se judecă și aceasta la necredincioși!
6:7 Deci acum este cu totul o greșeală în voi, că aveți judecăți unii cu alții. Pentru ceⓡ nu lăsați mai bine să vi se facă nedreptate? Pentru ce nu lăsați mai bine să vi se facă pagubă?
6:8 Ci voi înșivă faceți nedreptate și pricinuiți pagubă, șiⓢ aceasta fraților!
6:9 Sau nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu fiți înșelați; niciⓣ curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malachii, nici cei ce se împreună cu parte bărbătească,
6:10 nici hoții, nici cei lacomi de bani, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpăreții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.
6:11 Și astfel erați uniiⓤ! Darⓥ v‐ați spălat, dar ați fost sfințiți, dar ați fost îndreptățiți în numele Domnului Isus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru.
4:9 Căci, mi se pare, Dumnezeu ne‐a arătat pe noi apostolii ca pe cei din urmă, ca pe nișteⓡ osândiți la moarte, pentru căⓢ suntem făcuți o priveliște lumii, atât îngerilor, cât și oamenilor.
4:10 Noiⓣ suntem nebuniⓤ pentru Hristos; iar voi sunteți cuminți în Hristos! noiⓥ suntem neputincioși, iar voi tari! voi în slavă, iar noi în dispreț.
4:11 Pânăⓦ în ceasul de acum și flămânzim și însetăm și suntem goiⓧ și suntem bătuțiⓨ cu pumnii și suntem fără locuință statornică.
4:12 Și neⓩ ostenim lucrând cu mâinile noastre; înfruntațiⓐ, binecuvântăm; prigoniți, suferim.
4:13 Vorbiți de rău, ne rugăm; am ajuns caⓑ gunoaiele lumii, lepădătura tuturor până acum.
4:14 Nu ca să vă rușinez scriu acestea, ci mustrându‐vă caⓒ pe copiii mei iubiți.
4:15 Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători înⓓ Hristos, nu aveți însă mulți părinți; căci eu v‐am născut în Hristos Isus prin evanghelie.
4:16 Deci vă îndemn, luați‐vă dupăⓔ mine.
3:13 Șiⓘ se suie în munte și cheamă la sine pe cine a voit el însuși. Și au venit la el.
3:14 Și a făcut doisprezece ca să fie cu el și ca să‐i trimită să propovăduiască,
3:15 și să aibă putere să scoată afară draci.
3:16 Și a făcut doisprezece și lui Simon i‐aⓙ dat numele Petru;
3:17 și pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan fratele lui Iacov și le‐a dat numele Boanerghes adică: Fii ai tunetului;
3:18 și pe Andrei și pe Filip și pe Bartolomeu și pe Matei și pe Toma și pe Iacov al lui Alfeu și pe Tadeu și pe Simon Cananitul,
3:19 și pe Iuda Iscarioteanul care l‐a și dat prins.