Evanghelia după Matei
10:1 Și a chematⓚ la sine pe cei doisprezece ucenici ai săi și le‐a dat putere peste duhurile necurate ca să le scoată afară și să tămăduiască orice boală și orice slăbiciune.
10:2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, zisⓛ Petru, și Andrei, fratele lui, Iacov al lui Zebedei și Ioan, fratele lui,
10:3 Filip și Bartolomeu, Toma și Matei vameșul, Iacov al lui Alfeu și Levi, numit Tadeu.
10:4 Simonⓜ Cananitul și Iuda Iscarioteanulⓝ, care l‐a și dat prins.
10:5 Isus a trimis pe acești doisprezece și le‐a poruncit, zicândⓞ: Nu mergeți pe calea Neamurilor și nu intrați în nicio cetate de samariteniⓟ;
10:6 ciⓠ mergeți mai degrabă la oileⓡ cele pierdute ale casei lui Israel.
10:7 Iarⓢ când mergeți, propovăduiți, zicând: S‐a apropiat împărățiaⓣ cerurilor.
10:8 Tămăduiți pe cei neputincioși, sculați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți‐i afară pe draci; înⓤ dar ați luat, în dar dați.
25:1 Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare care și‐au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mireluiⓩ.
25:2 Și cinciⓐ din ele erau nechibzuite, iar cinci cu minte.
25:3 Căci cele nechibzuite, când și‐au luat candelele, n‐au luat untdelemn cu ele.
25:4 Iar cele cu minte au luat untdelemn în vasele lor cu candelele lor.
25:5 Și pe când zăbovea mirele, auⓑ ațipit toate și au adormit.
25:6 Iar la miezul nopții s‐aⓒ făcut o strigare: Iată mirele, ieșiți‐i în întâmpinare.
25:7 Atunci toate acele fecioare s‐au deșteptat și și‐auⓓ gătit candelele.
25:8 Și cele nechibzuite au zis celor cu minte: Dați‐ne din untdelemnul vostru pentru că ni se sting candelele.
25:9 Dar cele cu minte au răspuns zicând: Nu: că poate nu ne va fi îndeajuns și nouă și vouă. Duceți‐vă mai bine la cei ce vând și cumpărați‐vă.
25:10 Și pe când se duceau ele să cumpere, a venit mirele și cele gata au intrat cu el la nuntă și s‐aⓔ închis ușa.
25:11 În urmă vin și celelalte fecioare zicând: Doamneⓕ, Doamne, deschide‐ne.
25:12 Dar el a răspuns și a zis: Adevărat vă spun, nuⓖ vă cunosc.
25:13 Vegheați, deciⓗ, pentru că nu știți ziua, nici ceasul.
1 Petru
3:10 Căci cineⓟ voiește să iubească viața și să vadă zile bune să‐șiⓠ oprească limba de la rău și buzele ca să nu vorbească viclenie;
3:11 și să se abatăⓡ de la rău și să facă bineleⓢ, să caute pacea și s‐o urmărească.
3:12 Pentru că ochii Domnului sunt peste cei drepți șiⓣ urechile lui spre cererea lor; dar fața Domnului este împotriva făcătorilor de rele.
3:13 Șiⓤ cine este acela care să vă facă rău, dacă sunteți râvnitori de bine?
3:14 Darⓥ și dacă ați suferi pentru dreptate, fericiți sunteți. Și nuⓦ vă temeți de teama lor, nici nu vă tulburați,
3:15 ci sfințiți în inimile voastre pe Hristos ca Domn: fiți gataⓧ totdeauna să dați răspuns la oricine vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, însă cu blândețe și cu temere,
3:16 avândⓨ un cuget bun, caⓩ în ceea ce sunteți vorbiți de rău să fie dați de rușine cei ce disprețuiesc purtarea voastră bună în Hristos.
3:17 Căci mai bine este ca să suferiți făcând binele, dacă așa ar vrea voia lui Dumnezeu, decât făcând răul.
3:18 Pentru că și Hristos a suferit pentru păcate o singură datăⓐ, cel drept pentru cei nedrepți, ca să ne aducă la Dumnezeu; fiind omorâtⓑ în carneⓒ, dar făcut viuⓓ în duh;
3:19 în care s‐a și dus și a propovăduitⓔ duhurilor înⓕ închisoare,
3:20 neascultătoare altădată, când așteptaⓖ îndelunga răbdare a lui Dumnezeu, în zilele lui Noe, pe când se pregătea corabiaⓗ înⓘ care puțini, adică opt suflete, au fost scăpați prin apă;
3:21 care icoanăⓙ închipuitoare vă mântuiește acum și pe voi, adică botezul, nu lepădarea necurățenieiⓚ cărnii, ciⓛ cererea unui cuget bun către Dumnezeu, prin înviereaⓜ lui Isus Hristos,
3:22 careⓝ este la dreapta lui Dumnezeu, fiind dus în cer, fiindu‐i supușiⓞ îngeri și stăpâniri și puteri.
Evanghelia după Marcu
12:18 Și vin la el saducheiiⓑ, careⓒ zic că nu este înviere. Și‐l întrebau zicând:
12:19 Învățătorule, Moiseⓓ ne‐a scris că dacă va muri fratele cuiva și va lăsa o nevastă și nu va lăsa copil, fratele său să ia pe nevasta lui și să ridice sămânță fratelui său.
12:20 Erau șapte frați. Și cel dintâi a luat o nevastă și murind n‐a lăsat sămânță.
12:21 Și a luat‐o al doilea și a murit nelăsând sămânță; și al treilea tot așa.
12:22 Și cei șapte n‐au lăsat urmaș. La urma tuturor a murit și femeia.
12:23 La înviere când vor învia, a cărui dintre ei va fi nevastă? Căci cei șapte au avut‐o de nevastă.
12:24 Isus le‐a zis: Oare nu pentru aceasta vă rătăciți voi că nu știți scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?
12:25 Căci când vor învia dintre cei morți, nici nu se însoară nici nu se mărită; ci suntⓔ ca îngerii în ceruri.
12:26 Iar despre morți că se scoală, n‐ați citit în cartea lui Moise, cu privire la Rug, cum i‐a spus Dumnezeu zicând: Euⓕ sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov?
12:27 El nu este Dumnezeul morților, ci al viilor. Mult vă rătăciți.
1 Corinteni
4:9 Căci, mi se pare, Dumnezeu ne‐a arătat pe noi apostolii ca pe cei din urmă, ca pe nișteⓡ osândiți la moarte, pentru căⓢ suntem făcuți o priveliște lumii, atât îngerilor, cât și oamenilor.
4:10 Noiⓣ suntem nebuniⓤ pentru Hristos; iar voi sunteți cuminți în Hristos! noiⓥ suntem neputincioși, iar voi tari! voi în slavă, iar noi în dispreț.
4:11 Pânăⓦ în ceasul de acum și flămânzim și însetăm și suntem goiⓧ și suntem bătuțiⓨ cu pumnii și suntem fără locuință statornică.
4:12 Și neⓩ ostenim lucrând cu mâinile noastre; înfruntațiⓐ, binecuvântăm; prigoniți, suferim.
4:13 Vorbiți de rău, ne rugăm; am ajuns caⓑ gunoaiele lumii, lepădătura tuturor până acum.
4:14 Nu ca să vă rușinez scriu acestea, ci mustrându‐vă caⓒ pe copiii mei iubiți.
4:15 Căci chiar dacă ați avea zece mii de învățători înⓓ Hristos, nu aveți însă mulți părinți; căci eu v‐am născut în Hristos Isus prin evanghelie.
4:16 Deci vă îndemn, luați‐vă dupăⓔ mine.
