Evanghelia după Ioan
10:1 Adevărat, adevărat vă spun, cine nu intră pe ușă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, acela este un hoț și un tâlhar;
10:2 iar cine intră pe ușă este păstor al oilor.
10:3 Acestuia portarul îi deschide și oile aud glasul lui și el își cheamă oile sale pe nume și le duce afară.
10:4 Și după ce a scos afară pe toate ale sale, merge înaintea lor și oile îl urmează, căci cunosc glasul lui.
10:5 Dar nu vor urma pe un străin, ci vor fugi de el, căci nu cunosc glasul străinilor.
10:6 Isus le‐a spus această asemănare. Ei deci n‐au înțeles ce erau ce le vorbea.
10:7 Isus deci le‐a zis iarăși: Adevărat, adevărat vă spun, eu sunt ușa oilor.
10:8 Toți câți au venit înainte de mine sunt hoți și tâlhari, dar oile n‐au ascultat de ei.
10:9 Euⓞ sunt ușa; dacă va intra cineva prin mine, va fi mântuit și va intra și va ieși și va afla pășune.
10:9 Euⓞ sunt ușa; dacă va intra cineva prin mine, va fi mântuit și va intra și va ieși și va afla pășune.
10:10 Hoțul nu vine decât să fure și să înjunghie și să piardă; eu am venit ca ele să aibă viața și să aibă de prisos.
10:11 Euⓟ sunt păstorul cel bun. Păstorul cel bun își pune viața pentru oi.
10:12 Iar cel tocmit și care nu este păstor, ale cărui oi nu sunt ale sale, privește lupul venind și lasăⓠ oile și fuge și lupul le răpește și le împrăștie.
10:13 Fuge căci este tocmit și nu‐i pasă de oi.
10:14 Eu sunt păstorul cel bun și cunosc pe aleⓡ mele și ale mele mă cunosc,
10:15 cumⓢ mă cunoaște Tatăl și eu cunosc pe Tatăl; șiⓣ îmi pun viața pentru oi.
10:16 Am și alteⓤ oi care nu sunt din staulul acesta: trebuie să le aduc și pe acelea și vor asculta de glasul meu șiⓥ va fi o singură turmă, un singur păstor.
1 Petru
1:1 Petru, apostol al lui Isus Hristos, către cei din Împrăștiere înⓐ Pont, Galatia, Capadocia, Asia și Bitinia, care stau vremelnic, aleși
1:2 dupăⓑ știința de mai înainte a lui Dumnezeu Tatăl, înⓒ sfințirea Duhului, pentru ascultarea și stropireaⓓ cu sângele lui Isus Hristos: Harⓔ vouă și paceaⓕ să fie înmulțită.
1:10 Despreⓦ această mântuire, prorocii, care au prorocit despre harul rânduit pentru voi, au căutat cu stăruință și au cercetat cu de‐amănuntul,
1:11 cercetând ce vreme sau ce fel de vreme arăta Duhulⓧ lui Hristos, care era în ei, când mărturisea mai dinainte patimileⓨ rânduite pentru Hristos și slavele urmând după acestea.
1:12 Șiⓩ le‐a fost descoperit că nuⓐ pentru ei înșiși, ci pentru voi slujeau ei aceste lucruri, care v‐au fost vestite acum prin cei ce v‐au vestit evanghelia prin Duhulⓑ Sfânt trimis din cer; la careⓒ lucruri îngerii doresc să se uite de aproape.
2:6 Pentru că se cuprinde în scriptură: Iatăⓜ eu pun în Sion o piatră cap din unghi, aleasă, de preț: și cine crede în el nu va fi rușinat.
2:7 Deci pentru voi care credeți, ea are prețul acesta; iar pentru cei necredincioși, piatraⓝ pe care au lepădat‐o ziditorii, aceasta a fost făcută cap de unghi;
2:8 și: o piatrăⓞ de poticnire și o stâncă de cădere, căci eiⓟ se poticnesc de cuvânt, fiind neascultători: la aceastaⓠ au și fost rânduiți.
2:9 Dar voi sunteți o semințieⓡ aleasă, o preoțieⓢ împărătească, un neamⓣ sfânt, un poporⓤ dobândit pentru Sine, ca să vestiți minunățiile celui ce v‐a chemat din întunericⓥ la lumina lui minunată;
2:10 voi careⓦ altădată nu erați popor, dar acum sunteți popor al lui Dumnezeu, care nu căpătaserăți milă, dar acum ați căpătat milă.
Evanghelia după Marcu
12:1 Și aⓧ început să le vorbească în pilde. Un om a sădit o vie și a împrejmuit‐o cu gard și a săpat o groapă pentru teasc și a zidit un turn și a arendat‐o vierilor, iar el a plecat din țară.
12:2 Și la vreme a trimis la vieri un rob ca să ia de la vieri din roadele viei.
12:3 Și ei l‐au luat și l‐au bătut și l‐au trimis înapoi fără nimic.
12:4 Și iarăși a trimis la ei pe alt rob. Și pe acela l‐au rănit la cap și l‐au necinstit.
12:5 Și a trimis pe altul; și l‐au omorât și pe acela; și pe mulți alții, pe unii bătându‐i, iar pe alții omorându‐i.
12:6 Avea încă unul singur, un fiu iubit. L‐a trimis cel din urmă la vieri zicând: Se vor sfii de fiul meu.
12:7 Dar vierii aceia au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să‐l omorâm și moștenirea va fi a noastră.
12:8 Și l‐au luat și l‐au omorât și l‐au scos afară din vie.
12:9 Ce va face domnul viei? Va veni și va pierde pe vieri și va da via la alții.
12:10 Oare n‐ați citit nici scriptura aceasta: Piatraⓨ pe care au lepădat‐o ziditorii, aceea a fost făcută cap de unghi.
12:11 Aceasta a fost de la Domnui și este minunată în ochii noștri?
12:12 Șiⓩ căutau să pună mâna pe el și s‐au temut de gloată; căci au cunoscut că pentru ei spusese pilda aceasta. Și l‐au lăsat și au plecat.
Evrei
7:26 Căci un astfel de mare preot ni se cuvenea nouă, sfântⓘ, fără răutate, fără pată, deosebit de păcătoși șiⓙ fiind făcut mai înalt decât cerurile,
7:27 care nu are în fiecare zi neapărată trebuință, ca ceilalți mari preoți, să aducă jertfe mai întâiⓚ pentru păcatele sale șiⓛ apoi pentru ale poporului; căci a făcut aceastaⓜ odată pentru totdeauna aducându‐se pe sine însuși.
7:28 Căci legea pune mari preoți oameniⓝ care au slăbiciune, dar cuvântul jurământului care este în urma legii pune pe Fiu, careⓞ este făcut desăvârșit pentru veșnicie.
8:1 Iar ca vârf la cele ce zicem: noi avem un astfel de mare preot, careⓟ s‐a așezat la dreapta scaunului de domnie al Măreției în ceruri,
8:2 ca slujitor al locurilor sfinteⓠ și al cortuluiⓡ adevărat pe care l‐a înfipt Domnul, nu omul.
1 Corinteni
12:7 Șiⓦ fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folos.
12:8 Căci unuia i se dă prin Duhul un cuvântⓧ de înțelepciune, iar altuia un cuvântⓨ de cunoștiință, după același Duh,
12:9 altuiaⓩ credință în același Duh; altuia daruriⓐ de tămăduiri în același Duh;
12:10 altuiaⓑ lucrări de minuni; altuia prorocieⓒ; altuiaⓓ deosebiri de duhuri; altuia feluriteⓔ feluri de limbi; altuia tălmăcire de limbi:
12:11 Toate acestea însă le lucrează unul și același Duh împărțindⓕ fiecăruia în parte cumⓖ voiește.
Evanghelia după Matei
10:1 Și a chematⓚ la sine pe cei doisprezece ucenici ai săi și le‐a dat putere peste duhurile necurate ca să le scoată afară și să tămăduiască orice boală și orice slăbiciune.
10:2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâi Simon, zisⓛ Petru, și Andrei, fratele lui, Iacov al lui Zebedei și Ioan, fratele lui,
10:3 Filip și Bartolomeu, Toma și Matei vameșul, Iacov al lui Alfeu și Levi, numit Tadeu.
10:4 Simonⓜ Cananitul și Iuda Iscarioteanulⓝ, care l‐a și dat prins.
10:5 Isus a trimis pe acești doisprezece și le‐a poruncit, zicândⓞ: Nu mergeți pe calea Neamurilor și nu intrați în nicio cetate de samariteniⓟ;
10:6 ciⓠ mergeți mai degrabă la oileⓡ cele pierdute ale casei lui Israel.
10:7 Iarⓢ când mergeți, propovăduiți, zicând: S‐a apropiat împărățiaⓣ cerurilor.
10:8 Tămăduiți pe cei neputincioși, sculați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți‐i afară pe draci; înⓤ dar ați luat, în dar dați.
