2:11 De aceea aduceți‐vă aminte că odinioară voi, Neamurile în carne, cei numiți Netăiere împrejur de cea numită Tăiere împrejurⓟ, făcută cu mâna în carne,
2:12 căⓠ în vremea aceeaⓡ erați fără Hristos, înstrăinațiⓢ de cetățenia lui Israel și străini de legăminteleⓣ făgăduinței, neavândⓤ nădejde și fărăⓥ Dumnezeu în lume.
2:13 Acumⓦ însă în Hristos Isus voi, care altădată erați departeⓧ, v‐ați făcut aproape prin sângele lui Hristos.
14:1 Și a fost așa: când a intrat în casa unuia dintre mai marii fariseilor într‐un Sabat, ca să mănânce pâine, ei îl pândeau.
14:2 Și iată, un om bolnav de dropică era înaintea lui.
14:3 Și Isus răspunzând a vorbit către învățătorii de lege și farisei, zicând:ⓩ Se cuvine oare în Sabat a tămădui sau nu?
14:4 Iar ei au tăcut. Și l‐a apucat și l‐a tămăduit și i‐a dat drumul.
14:5 Și le‐a zis: Alⓐ cărui măgar sau bou dintre voi va cădea în puț și nu‐l va trage în sus îndată în ziua Sabatului?
14:6 Și n‐au fost în stare să răspundă la acestea.
14:7 Și a spus o pildă către cei chemați, după ce a luat seama cum își alegeau cele dintâi locuri. Și le‐a zis:
14:8 Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te așeza la masă în cel dintâi loc, ca nu cumva altul mai de cinste decât tine să fie chemat de el
14:9 și cel ce te‐a chemat pe tine și pe el să vină să‐ți zică: Dă acestuia locul. Și atunci vei începe cu rușine să iei cel din urmă loc.
14:10 Ciⓑ când vei fi chemat, du‐te și așază‐te în cel din urmă loc ca dacă va veni cel ce te‐a chemat să‐ți zică: Prietene, mută‐te mai în sus. Atunci vei avea slavă înaintea tuturor celor ce stau cu tine la masă.
14:11 Pentru căⓒ oricine se înalță pe sine va fi smerit; și cine se smerește pe sine va fi înălțat.