Îndeplinirea ascultărilor și practicarea muncii manuale - sunt o parte esențială a vieții fiecărui călugăr. Meșteșugurile - reprezintă o componentă de neînlocuit a rânduielii oricărei comunități monahale. Lupta duhovnicească și rugăciunea neîncetată, care însoțesc munca zilnică, diferențiază produsele călugărilor de lucrările obișnuite, înfrumusețând și înălțând rezultatul muncii lor. Credincioșii adesea cumpără produse athonite, în semn de binecuvântare pentru mireni, a căror viață este lipsită de pacea rugăciunii neîncetate, parte integrantă din viața monahală.
Se consideră că munca manuală - este cel mai bun mod de a deschide inima către Dumnezeu. Ea permite concentrarea și creează condiții favorabile pentru eliberarea de gândurile tulburătoare și obsesive. Astfel, inima călugărului se deschide către harul lui Dumnezeu, umplându-se cu pacea și seninătatea rugăciunii.
Potrivit părintelui Benedict, viețuitor al Schitului Nou,
"Călugărul - este o ființă evlavioasă, care Îl slăvește neîncetat pe Domnul. El face acest lucru nu doar în biserică, ci și în afara ei, îndeplinind ascultările sau practicând munca manuală. Prin aceste ocupații, el încearcă să-și curețe mintea pentru a se înălța către Dumnezeu. [...] Când oferim cu dragoste fraților și surorilor, un obiect lucrat de mâinile noastre, astfel și ei se simt odihniți prin el. Când omul știe că icoana este pictată cu rugăciune, după Sfânta Liturghie, prin pomelnice, cereri etc., atunci și lucrul manual se sfințește, iar cel care îl realizează - trage har din el. Oprind activitățile zilnice, călugărul se privează de unul dintre mijloacele de a-L slăvi pe Domnul. Munca manuală este foarte folositoare, de aceea Părinții Bisericii noastre au subliniat-o în mod special."..
Deși, statul monahal - este în primul rând, un loc de rugăciune, în același timp, exercițiile fizice ale călugărilor, armonia dintre suflet și trup - sunt aspecte la fel de importante. Într-adevăr, se afirmă adesea că progresul spiritual este imposibil fără ajutorul muncii, care intensifică rugăciunea tăcută. Prin lucru, călugărul se concentrează asupra rugăciunii, își păstrează calmul minții și dobândește o comuniune sinceră cu Dumnezeu. Activitatea manuală susține și ajută rugăciunea.
În plus, nu se poate ignora faptul că munca zilnică a călugărilor, asigură mijloacele de subzistență ale mănăstirilor. Prin urmare, frații fiecărei mănăstiri, schit sau chilie se dedică diferitelor meșteșuguri: unii se specializează în pictarea de icoane, alții fac tămâie, împletesc metanii, brățări sau sculptează cruci din lemn. .jpg)
De asemenea, călugării croiesc veșminte bisericești și monahale, cultivă pământul, se ocupă de apicultură, viticultură, produc ulei de măsline etc. În acest sens, munca monahală este importantă pentru a satisface nevoile funcționale ale fraților.
Oricum ar fi, orice muncă este plăcută lui Dumnezeu. Într-adevăr, conform tradiției athonite, însăși Maica Domnului i-a îndemnat pe călugări să lucreze.
Conform unei cunoscute legende athonite, pe Muntele Athos trăia un călugăr, care nu fusese învățat de niciun meșteșug. Într-o zi, când strângea milostenie pentru a-și satisface nevoile, i-a apărut Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și l-a mustrat pentru lene. 
Imediat după aceasta, ea l-a îndemnat să confecționeze linguri, oferindu-i uneltele necesare și învățându-l cum să le folosească.
Meșteșugurile monahale sunt create cu rugăciune și poartă binecuvântarea Maicii Domnului. Ele reprezintă un dar minunat pentru credincioșii, care doresc să se apropie spiritual de Sfântul Munte Athos.
Vă invităm să vizitați magazinul nostru online, pentru a sprijini munca călugărilor și pentru a achiziționa lucrări tradiționale, cruciulițe, icoane și brățări împletite manual de către părinții athoniți.
Fie ca Domnul, prin rugăciunile ocrotitoarei noastre, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, să vă binecuvânteze pe dumneavoastră, familia dumneavoastră și pe toți cei dragi!
