Arhiepiscop
S-a născut în 1296 în Constantinopol, într-o familie bogată. Educația și formarea sa au fost conduse de Teodor Metochites. La vârsta de 20 de ani, a primit călugăria într-una dintre mănăstirile de pe Muntele Athos, unde a petrecut aproximativ trei ani cu mentorul său spiritual, Nicodim Isihastul. Mai târziu, mentorii săi au devenit Grigorie Bizantinul și Nichifor Solitarul (Isihastul).
În anul 1336 a început să se ocupe de lucrări teologice. Este cunoscut pentru disputa pe care a purtat-o cu Varlaam din Calabria cu privire la Lumina de pe Muntele Tabor, în cadrul căreia a apărat învățătura Bisericii privind lumina necreată. În anul 1341, la Sinodul de la Constantinopol, a demascat rătăcirea lui Varlaam.
În anul 1344 a fost exclus din Biserică de patriarhul Ioan al XIV-lea Caleca și închis în temniță. În anul 1347, după moartea lui Ioan al XIV-lea, a fost eliberat și ridicat la rangul de arhiepiscop al Salonicului. În timpul uneia dintre călătoriile sale la Constantinopol a fost luat prizonier de turci și vândut în diferite orașe.
A murit în pace la 14 noiembrie 1359.
