Caracteristici
Dimensiuni: 7,5 x 5,5 cm
Lungime cu ciucure: 14 cm
Greutate: ~6 gr
Volumul de mărgele: ~10 mm
Baza: metal
Material: Lacrimi ale Fecioarei Maria, mărgele biser
Ciucure: mătase de viscoză
Lacrimile Maicii Domnului
"Lacrimile Maicii Domnului" este o plantă unică, care nu crește nicăieri în lume, cu excepția Sfântului Munte Athos. Boabele sale sunt recoltate manual de călugări și apoi folosite pentru a împleti rozarii și brățări pentru rugăciune.
Cu această plantă e legată o istorie uimitoare: cândva demult, un călugăr de la schitul Sfintei Ana a încercat să învețe împletirea rozariilor; însă, nu i-a reușit, așa că a rămas descurajat. Călugărul s-a așezat la pământ și a plâns. În acel moment, însăși Fecioara Maria a apărut în fața acestuia și l-a întrebat de ce este atât de trist. Călugărul i-a povestit cum a încercat mult timp să învețe împletirea rozariilor, dar nu a reușit. Și atunci, Fecioara Maria i-a oferit lacrimile ei, pe care Ea le varsă pentru călugări, poruncindu-i să le planteze în pământ. Din lacrimile Fecioarei a crescut o plantă ale cărei boabe puteau fi, pur și simplu, înșirate pe un fir. Până în prezent, călugării din Sfântul Athos cultivă Lacrimile Maicii Domnului pe Muntele Athos, folosind boabele pentru a face rozarii și brățări, pe care le împletesc cu rugăciune neîncetată și pentru rugăciune.
Cruce ortodoxă: istorie și simbolism
Biserica Ortodoxă cinstește Crucea lui Hristos ca pe o mare relicvă, simbolizând răscumpărarea rasei umane. Cinstita Cruce a Domnului este pentru credința creștină simbolul suprem al sacrificiului și al sfințeniei și, prin urmare, semnificația sa este cu adevărat imensă. Crucea și Învierea sunt cele două axe principale ale creștinismului: Învierea urmează Crucii și presupune Crucea, iar Crucea prevestește Învierea.
Înainte ca Hristos să fie răstignit pentru păcatele noastre, oricine murea prin răstignire era considerat blestemat. După moartea lui Iisus pe cruce, aceasta a devenit un simbol al răscumpărării. Dintr-un instrument al morții, crucea a devenit un izvor veșnic de viață, dintr-un instrument oribil al călăilor într-un semn luminos și binecuvântat, dintr-un arbore al durerii și al jalei într-un refugiu al odihnei și al bucuriei.
Acest paradox și această mare schimbare au avut loc pentru că iubirea și mila divină incomensurabilă nu au răzbunat ignoranța și răul uman. În iubirea divină, care răscumpără totul, nu este loc pentru ură, mânie și răutate. Dumnezeu, ca o iubire absolută, a avut milă de om în loc de răzbunare și l-a răscumpărat din robia amară a păcatului și a răutății, dându-i viața veșnică. După răstignire, crucea a fost asociată cu Domnul Iisus Hristos, trăgându-și de la El puterea de neînvins, sfințirea și harul. De aceea, venerarea Crucii de către creștini nu este idolatrie, ci închinarea în fața lui Hristos Însuși. Creștinii poartă cu mândrie crucea pentru a amintirea marelui sacrificiu ispășitor și ca un zid eficient împotriva răului.
Sfânta Cruce a Domnului este puterea unificatoare a omenirii. Cele două traverse ale Crucii simbolizează unirea oamenilor cu Dumnezeu (traversa verticală) și unirea oamenilor între ei (traversa orizontală). Traversa orizontală simbolizează, de asemenea, cele două brațe ale Mântuitorului răstignit, care sunt deschise pentru a cuprinde și îmbrățișa întreaga omenire.
Rugăciunea Cinstitei Cruci:
Să învie Dumnezeu și să se risipească vrăjmașii Lui și să fugă de la fața Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul. Să piară cum piere fumul; cum se topește ceara de fața focului, așa să piară diavolii de la fața celor ce iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii și zic cu veselie: Bucură-te, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, care alungi pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe tine, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Sa, spre alungarea a tot pizmașul. O, preacinstită și de viață făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi cu Sfânta Doamnă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu, și cu toți sfinții în veci. Amin.
